vineri, 3 iulie 2009

Toamna

Într-o clipă dimineaţa,
Se iveşte după nori,
Bruma îşi arată faţa,
Irizată în culori.

Maroniu, galben şi verde,
Ruginiu şi negricios,
Piciorul se poate pierde,
În frunzele de pe jos.

Mă ridic dar nu-mi mai vine,
Ca să plec de lângă geam,
Vântul scutură cortine,
Inima plânge în ram,

Galeş soarele se-ntinde,
Pe străzile arămii,
Soptesc glasuri aburinde:
Primăvară, când mai vi?



1 comentarii:

Anonymous Anonim a spus...

foarte tare poezia!!

23 ianuarie 2010 la 14:53  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire